Finanțată consistent din banii Ungariei prin proiectul de suflet al premierului maghiar Viktor Orban, Sepsi OSK Sf. Gheorghe a retrogradat din Superliga. Total neașteptat și cu efecte profunde, care abia de-acum încep să se contureze.
În spatele parcursului dezastruos din acest sezon, episoade neverosimile pun cap la cap o traiectorie amplă: din gazon, prin vestiar și până în birourile clubului condus de Laszlo Dioszegi. La finele anului cu cele mai mari venituri din istorie, așadar într-un sezon jucat cu cei mai mulți bani încasați vreodată, Sepsi cade în eșalonul secund. Ce s-a întâmplat?
La întrebarea asta va trebui să răspundă Sepsi și în fața lui Viktor Orban, și în fața apropiaților lui, care coordonează investiția și principiile proiectului sportiv de implicarea financiară a Statului maghiar în fotbalul de dincolo de granițele Ungariei, în zonele cu comunități maghiare importante.
Un raport exploziv al dezastrului de la Sepsi se ridică din mărturiile pe care ProSport le-a obținut și le publică azi în exclusivitate, bazat pe informații, episoade și date analizate într-un demers jurnalistic de referință!
E martie 2023. Ultima etapă din sezonul regular în Superliga. Iar meciul Sepsi OSK Sf. Gheorghe – FCU Craiova decide care dintre echipe merge în play-off. Adrian Mititelu și Laszlo Dioszegi se îmbrățișează în loja covăsneană, prin aburul de pâine caldă pe care gazdele o dăruiesc la pachet cu palincă brumată. Prietenie și respect, dar mai ales fericire. O simți pătrunzând dincolo de protocol, prin orgoliile savuroase ale olteanului temerar și îndărătnic, ale secuiului jovial și încăpățânat.
Scena pare din altă viață, noroc că există poza de mai sus, pe Facebook. Au trecut doi ani și azi te freci la ochi în fața clasamentului din Superliga, mai rău decât după o noapte de palincă și fără colț de pâine. FCU Craiova… nu e! Sepsi? Proptită definitiv între restul lumii și Buzău. Nici măcar agățată de speranța barajului, ci prăbușită spre un Buzău dezintegrat. Retrogradare directă!
La Digi Sport, conducătorul Laszlo Dioszegi are vocea frântă: „De mult timp a început decăderea. Și, din păcate, n-am oprit-o mai repede. Nu știu ce puteam altceva să fac… Domnul Mititelu mi-a transmis un mesaj în noiembrie: aveți grijă că o să pățiți ca mine! Și uite că a avut dreptate, am căzut în Liga 2. Nu vreau să acuz nici jucătorii, dar sunt unii care nu merită să îmbrace tricoul, e foarte clar. A fost și debandadă, trebuie să spunem lucrurilor pe nume, asta e. Principalul vinovat sunt eu. Frâiele au fost în mâna mea, nu am tras frâna când trebuia”.
Am folosit două sintagme „grele” în titlu. Prima dintre ele: faliment fotbalistic. Un club care din 2017, de când a promovat în Superliga, nu s-a clasat sub locul 9, retrogradează acum la umbra celor două Cupe și două Supercupe ale României câștigate în acest interval! De ce „faliment fotbalistic”?
Sepsi e de patru ani la rând un club pe profit. Mai mult decât atât, la final de 2024 a raportat venituri de 13.350.000 euro, cele mai mari din istoria clubului! Și, cu toate astea, clachează uluitor în plan sportiv. Aproape 50% din aceste venituri pe 2024 au fost susținute de Statul maghiar și de autoritățile din Covasna. Sursă de finanțare care în ultimii ani a investit aproape 17 milioane de euro la Sepsi!
Deși retrogradarea e în mod cert mai aproape de o „sinucidere”, furia și rușinea celor care coordonează proiectul e amplificată de modul în care a fost semnat deznodământul. În meci decisiv, Unirea Slobozia a câștigat în fața lui Sepsi. O echipă aflată pentru prima oară în istorie în Superliga, cu un buget infim, un lot evaluat la jumătatea celui de la Sepsi, și care a jucat la Clinceni toate meciurile campionatului!
E un faliment fotbalistic, pe bani buni.
Structura funcțională a clubului Sepsi OSK Sf. Gheorghe, așa cum o descriu mărturiile foștilor jucători și angajați, e una aparte. Pe modelul unui centrism cu nuanțe particulare. Laszlo Dioszegi controlează și setează direcțiile, dar nu tocmai pe profilul Gigi Becali, ci construind în jurul său o organigramă pe criterii care îmbină originea etnică, loialitatea și competențele profesionale.
Sepsi are stabilitate financiară și condiții excelente de infrastructură sportivă, oferă salarii bune și foarte bune, beneficiază de un nucleu constant și pătimaș de suporteri în regiune, dar acest soi de enclavizare ce domină în selectarea resurselor umane din club și din jurul echipei se proiectează drept o sursă a eșecului. Povestește un fost angajat:
Nu ai cum să crezi că poți performa la cel mai înalt nivel când tu te uiți doar la oameni din jurul tău! Când să fii de origine maghiară e atât de important, când contează așa mult să fii de prin zonă. Astea merg până la un nivel, dar îți limitezi resursele singur. Tu te visezi Bilbao, dar faci fotbal la Covasna, să fim serioși… Manager sportiv, președinte, team manager, funcționari în club, toți să fie la nivel de top, dar de unde să producă doar Covasna sau Harghita așa ceva?”
Criteriile de guvernare a managementul clubului s-ar răsfrânge, implicit, asupra vestiarului. După cei aproape doi ani de stabilitate și performanță cu Cristiano Bergodi antrenor, ceva s-a rupt inclusiv în linia de parcurs a băncii tehnice la Sepsi.
Liviu Ciobotariu a rezistat doar 5 luni, până în noiembrie 2023. Campionatul acesta a început cu neamțul Bernd Stork, înlocuit pe parcurs de Valentin Suciu, antrenorul „de casă”. Apoi s-a încercat experimentul Dorinel Munteanu, cu final scurt și zgomotos. Cuplul Kulcsar-Csaba a consfințit retrogradarea.
Cinci antrenori, în condițiile în care de la promovarea din 2017 și până în 2023 funcționaseră tot cinci, dar în ani buni! Instabilitatea a înlocuit echilibrul, haosul și vidul de autoritate în vestiar au anulat tocmai senzația de club „așezat” pe care o fixa Sepsi în peisajul fotbalului nostru. Cum asta? Povestește un fost jucător:
S-a creat un nucleu de jucători cu greutate în fața lui Dioszegi, iar pretențiile din direcția lui a devenit în timp literă de lege. Nu pot să spun că jucătorii au sabotat antrenorii, dar mai mereu antrenorii au trebuit să se dea după jucători. Multe ciudățenii, inclusiv o lipsă totală de colaborare eficientă între staff-ul tehnic și administrativ în anumite cazuri, la Ciobotariu și Dorinel, spre exemplu”.
Practic, tocmai la echipa din zona unde etnicii maghiari imaginează un „Ținut Secuiesc”, s-a făcut un „stat în stat” la nivel de vestiar și club! Unul întreținut prin pasivitate parțială de Laszlo Dioszegi, mărturisesc sursele noastre, prin finalitate pe scară ierarhică. Și revenim la fix ce spunea tocmai Dioszegi după retrogradare: „Principalul vinovat sunt eu. Frâiele au fost în mâna mea, nu am tras frâna când trebuia”.
Explicându-și poziționarea față de sărbătoarea exuberantă a jucătorilor FCSB la câștigarea titlului, Mihai Stoica declara zilele trecute: „După un sezon aproape perfect, tu conducător, devii sclavul jucătorilor, între ghilimele”. Cumva, la un cu totul alt nivel, raportat atât la performanțe, cât și la lucrurile îngăduite, așa a devenit și Laszlo Dioszegi.
Sepsi n-a atins nici pe departe nivelul FCSB în performanța sportivă, dar a obținut enorm pentru statutul său, am detaliat mai sus rezultatele ultimilor ani. Ei bine, nucleul de jucători care a adus performanța l-a cucerit, la propriu și la figurat, pe Laszlo Dioszegi. Sunt relevante episoadele publicate în exclusivitate de ProSport aici, sub semnătura jurnalistului Daniel Vlad.
În completarea lor, apropiații lui Viktor Orban care „se ocupă” de proiectul Sepsi ar fi fost șocați să afle abia recent că fotbaliștii echipei nu locuiesc în Sfântu Gheorghe, nici măcar în județul Covasna, ci la Brașov! Un paradox în contextul cu totul special al clubului, iar aceștia ar fi reacționat: „Cum, jucătorii noștri joacă la echipa Ținutului Secuiesc dar nu locuiesc în Ținutul Secuiesc pentru că nu le place?! Ce fel de reprezentare, ce fel de imagine avem?! Ce promovăm?!”
Iar motivul pentru care jucătorilor din nucleul „dur” al echipei nu le place la Sfântu Gheorghe e legat de lipsa oportunităților de entertainment. Încă un moft acceptat, prea mult timp poate, de Laszlo Dioszegi.
Cazul Roland Niczuly este emblematic. Originar din Târgu Secuiesc și din 2016 la echipă, portarul a devenit un lider incontestabil în vestiar. Evoluțiile lui au avut perioade diferite, de la momente în care a impresionat la gafe uriașe, precum cea decisivă din meciul retrogradării, cu Unirea Slobozia. Una peste alta, constanță și echilibru sunt ultimele două cuvinte pe care le-ai putea pune în dreptul lui. Ori, cam acestea ar trebui să fie primele pentru un portar!
Ajuns la 29 de ani, Niczuly ar fi fost unul din artizanii principali ai îndepărtării lui Dorinel Munteanu. Acum ceva vreme, într-o „perioadă bună”, se cerea la naționala României și amenința că va reprezenta Ungaria dacă nu va veni convocarea. Cu un statut încurajat de obediența celor din club față de Dioszegi și de principiile lui, favorizat clar de patron, spun cei din vestiar, Niczuly a provocat cumva Universul și… karma s-a văzut cu Unirea Slobozia.
Legat de influența lui Niczuly în vestiar, dar și de capacitatea profesională a oamenilor din club, raportat la modul în care acesta funcționează, un episod șocant iese la lumină:
În vara lui 2019, a semnat cu noi, liber de contract, portarul Horațiu Moldovan. A stat băiatul până în iunie 2020 aici, la Sepsi. Știți în câte meciuri a apărat? Zero! A fost ținut al treilea portar, zero minute! Au apărat Niczuly și, cât a fost el accidentat, l-au titularizat pe Bela Fejer. Amândoi, firește, maghiari la origine. Cu Moldovan nu vorbea nimeni, căra mingi la antrenament. Nu-l băga nimeni în seamă, serios! Păi ce staff ai tu, ce specialiști ai tu, dacă ai în lot portar precum Horațiu Moldovan, pe care apoi îl cumpără Atletico Madrid, dar nici măcar nu-l joci?!”
Cât și cum a greșit Laszlo Dioszegi în raportarea la vestiar, via antrenori și staff-ul din club? Doar o proprie evaluare, onestă și promptă, va oferi concluzii relevante. Dar de ce a greșit? Aici, informațiile pot contura o perspectivă. Tot mai mulți din foștii și actualii jucători, dar și din apropiați ai conducătorului, spun că Laszlo Dioszegi a fost naiv și s-a bazat pe o încredere ce s-a întors împotriva lui.
„Dacă jucătorii aceștia i-au oferit satisfacții, el a crezut săracu că trebuie să îi răsplătească tot timpul cu încredere totală. Calcul greșit! Unora li s-a urât cu binele, iar alții nu mai sunt jucătorii de-acum doi-trei ani, oricum. Mark Tamas nu mai e la nivelul dinaintea experienței în Azerbaidjan, nici Cosmin Matei, Ninaj sau Niczuly, să fim serioși! Trebuia pus piciorul în prag, schimbate multe lucruri din mers, dar el a fost… prost de bun, cum se spune, cu ei!”
În plus, dacă Laszlo Dioszegi a ținut extrem de mult la factorul identitar în construcția culturii clubului, se pare că a așteptat atașament și devotament din partea jucătorilor care să îmbrățișeze, automat, valorile lui Sepsi. Iarăși calcul greșit! Bine plătiți, cu condiții foarte bune la dispoziție, „mercenarii” au rămas „mercenari”, iar cei care nu erau, au devenit!
Am explicat sintagma „faliment fotbalistic”, pe care am utilizat-o în titlu, în contextul de la Sepsi. Să trecem la cea de-a doua: „precedentul secuiesc”. Un precedent care poate produce efecte zguduitoare pentru întreg proiectul de suflet al premierului Ungariei prin care Viktor Orban finanțează echipele de fotbal din zonele cu maghiari dincolo de granițele țării. De ce?
În primul rând, din categoria aceasta specială de echipe, în care Statul maghiar pompează bani, doar Sepsi a ajuns în momentul unei ratări sportive marcante. Din 2011, când a fost înființat, și până acum, Sepsi a fost un club într-o ascensiune continuă. Acum, nu stagnează. Ci regresează, cu un pas major în spate!
Comparativ, celelalte două echipe importante din categoria Sepsi, adică DAC Streda (Slovacia) și TSC Backa Topola (Serbia), funcționează la parametri optimi potrivit strategiei lui Viktor Orban. În Slovacia, DAC e la un pas de al optulea sezon consecutiv în cupele europene. În Serbia, TSC a participat două sezoane la rând în grupele Europa League, respectiv Conference League, iar din 2019, când a promovat pe prima scenă, nu a terminat sub locul 7.
Dezvăluie surse FRF care au contact direct cu oamenii din conducerea lui Sepsi, dar și cu coordonatorii din Ungaria ai finanțării pentru covăsneni:
Ungurii sunt supărați, încearcă să înțeleagă ce se întâmplă. Sepsi a devenit cumva oaia neagră în tot proiectul ăsta, nimeni nu se aștepta la așa ceva, sunt încă în stare de șoc. E și o lovitură de orgoliu încasată, dar mai important e să afle toate detaliile și cauzele, ca să nu se mai repete vreodată și în alte țări unde bagă ei bani”.
Pentru proiectul lui Viktor Orban e o fractură inclusiv la nivelul României. Promovarea celor de la Csikszereda Miercurea Ciuc, un club care este axat preponderent pe zona de pepinieră, selecție-formare-promovare, și nu pe echipa de seniori, ar fi trebui să fie un bonus al proiectului românesc. O „depășire a planului” într-o Superliga cu 16 echipe, dintre care două ar fi provenit din zona Harghita-Covasna.
Doar că retrogradarea lui Sepsi ridică și mai multe semne de întrebare pentru strategia pe termen mediu și lung, în contextul acesta. Cum se vor pondera investițiile și influența? Unde e nevoie de reconfigurarea parcursului? Și cum, mai ales?
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER