Fostul premier Petre Roman a dat verdictul, fiind revoltat de ceea ce se întâmplă în România în ultimii 35 de ani.
În Decembrie 1989, românii ieșeau în stradă pentru a-l da jos pe Nicolae Ceaușescu, iar Petre Roman avea să fie cel dintâi premier al României libere.
A fost în funcție între 26 decembrie 1989 şi 1 octombrie 1991. În timpul mandatului lui, sportul românesc a fost condus de Mircea Angelescu (până în iulie 1990, când au avut loc primele alegeri) și Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz.
Ministeriul Tineretului și Sportului a luat ființă în ianuarie 2013, dar după exact un deceniu Parlamentul a decis ca instituția să fie transformată în Agenția Națională pentru Sport. Se întâmpla cu exact un an înaintea Jocurilor Olimpice de la paris, iar lucrurile sunt la fel și azi.
„Este ceva… cum să zic eu, îmi măsor cuvintele, scandalos. Vorbeam cu Boris Tadic (n.r. fostul preşedinte al Serbiei) şi spunea că ei priveau la România cu admiraţie, ce ţară sportivă.
Handbal, gimnastică, volei, în atâtea sporturi eram cel mai tari. Fotbal, nu mai zic… Faptul că nu ne-am adaptat la o politică pentru sport, uite că ne-a adus aici.
Nu mai contăm nici în fotbal, nici în handbal, nici în gimnastică. Este ceva tulburător”, a spus Petre Roman, potrivit Fanatik.
Pentru 2025, Agenţia Naţională pentru Sport a primit 115.000.000 de euro, iar un sfert din această sumă a ajuns la cele 69 de federaţii sportive. Cel mai mult a luat canotajul, 3 milioane de euro, în contextul în care este organismul care a adus cele mai multe medalii la Jocurile Olimpice de la Paris: două de aur şi trei de argint.
Mult timp s-a spus că Petre Roman a vrut să desființeze, imediat după Revoluție, cluburile Dinamo, Steaua, Victoria București și Flacăra Moreni.
Mircea Pascu, vicepreședinte al FRF între 1983 și 1989 și, cu o mică pauză, președinte al forului din Decembrie 1989 până în august 1990, a spus, într-un interviu oferit în exlusivitate pentru ProSport, cum au stat, de fapt, lucrurile.
„Mircea Angelescu, primul ministru al Sportului de după Revoluție, a propus și susținut acest lucru. Erau vizate Steaua, Dinamo, Victoria și Flacăra Moreni. Au apărut reacții, a fost o opoziție. Au rămas în picioare, până la urmă, Steaua și Dinamo.
Angelescu a fost numit ministru al sportului pe 28 decembrie 1989. Pe mine m-au înlăturat din funcția de șef al FRF pe 4 ianuarie 1990, iar în februarie, pe 12, mi se pare, am revenit în post după alegeri.
Noi eram calificați cu naționala la Mondialele din Italia. Majoritatea copleșitoare a jucătorilor proveneau de la Steaua și Dinamo. Am insistat că acești jucători rămâneau fără cluburi, se ajungea la o situație… Cu acest argument l-am determinat să cedeze.
Era un om din conducerea Partidului Comunist Român (n.r. – Mircea Angelescu). Trebuia să demonstreze cumva participarea lui la Revoluție, era nevoie să se remarce și el în vreun fel, o contribuție la lupta împotriva vechii orânduiri. Mai erau și multe interese. Erau jucătorii… Pe Hagi au încercat să-l transfere în Italia.
E posibil să fi fost ideea lui Petre Roman, dar era o idee de diletant. Era clar că, în acel moment, existau doar două variante: ori desființai clubul, ori îl lăsai să funcționeze după vechea regulă până la elaborarea și promulgarea unei noi legislații.
Eu n-am fost om politic, m-am ferit de asta, Angelescu și Dinu au fost. Vă spun însă că nu a fost ideea lui Roman. Îi băgau alții baliverne în cap…”, spunea Pascu acum mai bine de dun deceniu.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER